„Florida, ca o broderie, are două fețe: una zbârlită și încâlcită, fără ordine și poziție; iar cealaltă arată flori și modele intricate și culori strălucitoare.” — Harriet Beecher Stowe, „Palmetto Leaves”
În timp ce începe „Florida Boys”, mă întorc la o întrebare care stă în centrul lucrării mele: cum aparții unui loc care te primește și te respinge în același timp?
M-am mutat în Florida din Canada când aveam trei ani. Familia mea nu avea rude în Statele Unite. Deși părinții mei au crescut în Toronto, ei erau copii de primă generație ai imigranților din Orientul Mijlociu și Europa de Est. Acest lucru, printre altele, a făcut ca creșterea în Florida să fie o experiență ciudată – în același timp liniștitoare și izolatoare.
Copil fiind, găseam alinare în natură. Clipele petrecute pedalând pe potecile prin păduri, luptându-mă cu fratele meu în iarbă și căutând mici creaturi au conturat fericirea mea timpurie. Dar atunci nu o cunoșteam cu adevărat pe Florida. Îi cunoșteam doar marginile – suburbiile, mall-urile, autostrăzile liniștite cu palmieri. Nu am văzut niciodată izvoarele, mlaștinile sau pădurile. Nu ne dădeam seama cât de vastă este.
Mult timp am crezut că natura este neutră, că oricine se poate simți acasă acolo. Acum înțeleg că nu a fost niciodată. Peisajul american este construit pe o ierarhie a cui își putea permite să se relaxeze, să cutreiere sau să se simtă în siguranță în el. Mulți dintre primii lideri ai Serviciului Parcurilor Naționale și ai mișcării de conservare aveau convingeri eugeniste problematice și au îndepărtat popoarele indigene de pe pământurile strămoșești pentru a susține mitul naturii „virgine”.* Segregarea și violența au stabilit cine avea acces la sălbăticie și cine nu. Pentru mulți oameni de culoare din America, natura nu era un loc al libertății, ci unul al exploatării și fricii. Această istorie zace, adesea nevăzută, sub suprafața țării.
„Florida Boys” a început ca un efort de a privi mai atent, de a păși în peisajul pe care îl admirasem și de a întreba ce povești ascunde. Timp de cinci ani, am călătorit pe drumurile secundare din Florida cu grupuri de tineri, mulți dintre ei de primă generație ca mine, care au crescut și ei fără acces în aceste locuri. Seria a devenit un fel de portret – nu al unei persoane anume, ci al Floridei cu frumusețea și defectele sale, și comunitățile imaginare de tineri care ar putea trăi în ea.
Astăzi, viețile multor tineri se desfășoară prin lumina unui ecran. Simțul lor de identitate este conturat de fluxuri nesfârșite de conținut agresiv, videoclipuri despre optimizarea corpului și monologuri din podcasturi despre dominație și control. Internetul a înlocuit câmpia deschisă ca loc de întâlnire. Lucrarea mea oferă o alternativă la izolarea și performanța care definesc adesea masculinitatea modernă.
La sfârșitul anului 2020, i-am invitat pe patru băieți (unul pe care îl fotografiasem înainte și trei pe care nu-i cunoscusem încă) la o excursie cu mașina. I-am găsit pe Instagram, derulând postările marcate ale prietenilor de prieteni, căutând oameni care se simțeau și ei conectați cu caracterul unic al Floridei. Voiam colaboratori, nu subiecți, care să mă ajute să explorez cum arată și cum ar putea arăta băieția aici, în Statul Soarelui.
Această primă excursie a început în Miami și s-a îndreptat spre nord spre Big Talbot Island, Lacul Apopka și Râul Wekiva. Am condus ore în șir, ne-am oprit să înotăm, am mâncat hamburgeri cumpărați la drive-through și am cântat vechi cântece în parcuri. N-am developat filmul de la acea excursie timp de aproape trei ani, dar știam că ceva se potrivise. Găsisem o cale de a-mi vedea altfel casa.
Excursiile care au urmat au fost mai lungi și mai ambițioase. De fiecare dată, dubița se umplea cu fețe noi. De fiecare dată, lucrarea evolua. Am început să explorez Arhivele de Stat din Florida și am descoperit fotografii de la Școala pentru Băieți din Florida, o școală de reformă notorie cunoscută pentru abuzuri și decese neexplicate. Acea arhivă a rămas cu mine, ciocnindu-se cu tandrețea pe care urmăream să o captez. M-am gândit la „Țara Umbrei” a lui Peter Matthiessen și la „Băieții de la Nickel” a lui Colson Whitehead, la Sud ca leagăn și rană. M-am gândit la „Blonde” a lui Frank Ocean, cum evoca durerea umedă, emoțională a creșterii în Florida.
Glorious, 2025, imprimare pigment arhivală
© Josh Aronson
Lucidity, 2025, imprimare pigment arhivală
© Josh Aronson
Fotografiile au devenit tablouri, reconstrucții onirice ale tinereții și peisajului. M-am gândit la „Girl Pictures” a lui Justine Kurland și la excursiile cu duba ale lui Ryan McGinley, cum artiștii transformă prietenia și libertatea în mediul lor. Le-am împrumutat metodele, dar am schimbat distribuția. Cum ar fi dacă un tablou al lui Renoir – plin de agrement pastoral alb – ar fi populat în schimb cu tineri, queer, de culoare din Miami? Cum ar fi dacă peisajul american i-ar putea îmbrățișa cu aceeași grație?
Pentru mine, a face fotografii este un mod de a revendica un sentiment de apartenență. Fotografia îmi permite să-mi imaginez că mă integrez undeva și face această fantezie un pic mai reală prin vizualizare. Este vorba despre a insista că comunitatea, vulnerabilitatea și delicatețea există în locuri în care li s-a negat odinioară sau unde au fost rareori arătate.
Surrender, 2025, imprimare pigment arhivală
© Josh Aronson
Eclipse, 2025, imprimare pigment arhivală
© Josh Aronson
„Florida Boys” a fost întotdeauna despre colaborare – ce se întâmplă când aduci străini împreună și le ceri să recreeze sau să improvizeze o scenă. Până la sfârșitul fiecărei excursii, hainele noastre erau îmbibate, iar pielea noastră era mușcată de țânțari. Râdeam, cădeam în tăcere, intram în conversații despre casă, muzică, frică. Acele clipe liniștite dintre imagini sunt cele care trăiesc în continuare în fotografii.
Prin această lucrare, am încercat să-mi imaginez masculinitatea ca pe ceva poros, ceva care respiră. Am vrut să arăt băieți îmbrățișându-se, odihnindu-se, văzându-se unul pe celalt ca tovarăși, nu ca rivali. În acest fel, Sudul a devenit o scenă pentru reinventare, unde intimitatea putea arăta ca supraviețuire.
Vast Night, 2025, imprimare pigment arhivală
© Josh Aronson
Headbashers, 2025, imprimare pigment arhivală
© Josh Aronson
Florida însăși este o metaforă – luxuriantă și în degradare, frumoasă și brutală. Mitologia statului, de la cărți poștale tropicale până la istorii întunecate, oglindește contradicțiile proiectului american. Am vrut să țin laolaltă atât visul, cât și deziluzia. Rezultatul, cred, este un portret al unui loc care este mereu în prag de a dispărea.
Să lucrez cu filmul mi-a oferit distanță. Adesea nu vedeam ce realizasem decât ani mai târziu. Acea întârziere a făcut parte din proces, amintindu-mi că memoria însăși este un fel de fotografie: selectivă, imprevizibilă, tandră. Fotografiile s-au schimbat cu timpul, la fel ca și mine.
Swamp, 2025, imprimare pigment arhivală
© Josh Aronson
Dunes, 2025, imprimare pigment arhivală
© Josh Aronson
Closely, 2025, imprimare pigment arhivală
© Josh Aronson
În cele din urmă, „Florida Boys” este o scrisoare de dragoste – către Florida, către băieții care au devenit colaboratorii mei, către ideea că aparatul foto poate face loc delicateții. Timp de cinci ani, acest proiect a fost modul meu de a întreba ce înseamnă să aparții unui loc care s-a simțit dintotdeauna divizat. Am învățat că a fotografia înseamnă a traversa acea distanță – a transforma durerea străinătății în ceva asemănător empatiei.
„Florida Boys” de Josh Aronson este expus la Baker–Hall, Miami, până pe 22 noiembrie 2025.
National Park Service. Complicating Conservation. U.S. Department of the Interior, 17 iulie 2024, https://www.nps.gov/articles/000/complicating-conservation.htm
Common Sense Media. Boys in the Digital Wild: Online Culture, Identity, and Well-Being. 8 oct. 2025, https://www.commonsensemedia.org/research/boys-in-the-digital-wild-online-culture-identity-and-well-being
Capsized, 2025, imprimare pigment arhivală
© Josh Aronson
Despre Artist
Josh Aronson (născut 1994, Canada) este un artist stabilit în Miami. Lucrarea sa examinează masculinitatea și peisajul Sudului american. Fotografiile sale au fost prezentate în publicații precum The New York Times, The Paris Review, Financial Times, Frieze, Italian Vogue, Teen Vogue, Dazed, i-D, British Journal of Photography, Document Journal și Apartamento.
www.josharonson.us
Întrebări Frecvente
Desigur. Iată o listă de Întrebări Frecvente utile și clare despre documentarul Florida Boys de Josh Aronson.
Întrebări Generale / Pentru Începători
Î: Despre ce este Florida Boys?
R: Este un documentar care urmărește un grup de adolescenți dintr-un oraș mic din Florida în timp ce navighează prietenia, familia și visele lor, în timp ce se pregătesc pentru concursul anual Mr. Indian River al liceului lor.
Î: Cine este Josh Aronson?
R: Josh Aronson este regizorul și producătorul documentarului. Este un filmmaker premiat, cunoscut pentru lucrările sale de documentare care explorează teme sociale și culturale.
Î: Unde pot urmări Florida Boys?
R: Filmul a fost prezentat la diverse festivaluri de film. Pentru cele mai actualizate informații despre unde să-l streimi sau să-l cumperi, cel mai bine este să verifici site-ul oficial sau platforme precum iTunes, Amazon Prime sau canale dedicate documentarelor.
Î: Este acesta un show de reality TV sau un documentar?
R: Este un documentar. Acesta captează evenimente reale și experiențele autentice ale băieților, mai degrabă decât un show de reality TV scenarizat sau produs.
Teme / Semnificații Profunde
Î: Care sunt temele principale ale documentarului?
R: Temele principale includ complexitatea masculinității moderne, presiunile vieții în orașele mici, urmărirea viselor, prietenia, dinamica familială și tranziția de la adolescență la vârsta adultă.
Î: De ce este concursul Mr. Indian River atât de important în film?
R: Concursul servește ca un obiectiv central și ca o metaforă. Reprezintă o șansă pentru băieți de a fi văzuți, de a realiza ceva și de a se defini, toate evidențiind în același timp valorile și așteptările comunității.
Î: Ce spune filmul despre creșterea într-un oraș mic?
R: Acesta arată atât aspectul comunității apropiate și de sprijin, cât și sentimentul de a fi limitat sau prins, unde oportunitățile pot părea limitate și presiunea de a te conforma este puternică.
Î: Filmul este doar despre acești băieți specifici sau are un mesaj mai larg?
R: Deși se concentrează pe un grup specific, temele sale sunt universale. Este o poveste de devenire care rezonează cu oricine a înfruntat provocările creșterii, ale descoperirii identității și ale urmăririi ambițiilor.
Întrebări Practice / Pentru Spectatori
(Notă: Traducerea s-a opurt aici conform instrucțiunii de a nu adăuga conținut suplimentar. Textul original al FAQ-ului este incomplet în prompt.)