Probabil ai auzit că kefirul este excelent pentru sănătatea intestinală. Această băutură fermentată, asemănătoare cu iaurtul, ajută la creșterea diversității bacteriilor intestinale, ceea ce este legat de o digestie mai bună. Cercetările de la Stanford arată că un microbiom intestinal divers ajută la protejarea împotriva bacteriilor dăunătoare. S-ar putea chiar să reducă inflamația din organism.
Pentru a beneficia cu adevărat de kefir, experții recomandă să-l bei zilnic. Curios dacă voi observa vreo schimbare, am decis să încerc și eu. Iată ce am învățat.
De ce este kefirul bun pentru tine
Kefirul este plin de nutrienți. Făcut din lapte și boabe de kefir (un amestec de bacterii și drojdie), este bogat în probiotice, vitamine din grupa B, vitamina C și calciu — toate benefice pentru sănătatea intestinală și imunitate. Conține și antioxidanți și poate ajuta organismul să absoarbă mai bine nutrienții.
Deși asemănător cu iaurtul, kefirul are o gamă mai largă de bacterii și drojdie. Spre deosebire de alte produse lactate, procesul de fermentare al kefirului folosește ambele, creând o băutură bogată în probiotice, cu cantități mici de acid lactic, alcool și dioxid de carbon.
Cum să faci kefir acasă
Este mai ușor decât ai putea crede. Poți cumpăra kefir din magazin (ceea ce am făcut eu la început), dar să-l prepari singur este simplu: comandă boabe de kefir online și adaugă-le în lapte. Pregătirea activă durează minute, iar fermentarea durează 24-48 de ore.
Iată metoda mea:
- Amestecă 30 de grame de boabe de kefir pe litru de lapte cu 2% grăsime într-un borcan de sticlă.
- Închide-l ermetic și lasă-l la temperatura camerei, departe de lumină și căldură, timp de aproximativ 24 de ore.
- Cu cât fermentează mai mult, cu atât devine mai gros și mai acru — eu prefer 24 de ore.
După fermentare, strecoară kefirul printr-o sită din plastic (metalul poate reacționa cu acizii) într-o sticlă și pune-l la frigider. Boabele rămase pot fi refolosite sau mâncate — sunt pline de bacterii, drojdie și fibre.
Ce spun experții
Kefirul făcut acasă are de obicei microbi mai diverși decât cel cumpărat din magazin, care este adesea pasteurizat sau conține mai puține tulpini, spune Dr. Emily Leeming, specialistă în microbiom și autoarea cărții Genius Gut. Dacă cumperi kefir gata făcut, ea recomandă să alegi opțiuni cu culturi vii și fără zahăr adăugat.
Kefirul există și în variante fără lactoză, precum kefirul de nucă de cocos sau kefirul de apă, ideale pentru vegani sau cei cu intoleranță la lactoză — deși mulți oameni cu intoleranță la lactoză pot tolera kefirul obișnuit, deoarece conține lactază, enzima care descompune lactoza.
Kefirul și sănătatea creierului
Potrivit lui Leeming, popularitatea kefirului nu este legată doar de sănătatea intestinală — ar putea beneficia și creierul. Conexiunea dintre intestin și creier înseamnă că un microbiom sănătos ar putea susține bunăstarea mentală, făcând din kefir o alegere inteligentă pentru dietă. „Kefirul este cel mai studiat aliment fermentat, făcându-l o alegere excelentă pentru începători”, spune ea. De asemenea, menționează că cercetările recente sugerează că kefirul ar putea susține funcția cerebrală, în special memoria relațională — tipul de memorie care te ajută să-ți amintești unde ai lăsat cheile sau să recunoști fețele oamenilor, așa cum explică Leeming.
Care este cel mai bun moment pentru a bea kefir?
Unii oameni îl digeră mai ușor dimineața, pe stomacul gol. Personal, nu-mi place să beau o băutură rece din lapte dimineața, așa că prefer să consum kefirul după mese, ca un desert răcoritor. Am observat că ajută la digestie, mai ales după mese copioase, și surprinzător, reduce senzația de plenitudine excesivă — în ciuda faptului că este un produs lactic. Se simte ca un impuls pentru intestinul meu.
Acum beau aproximativ 240-300 ml de kefir zilnic. Dacă ești începător, începe cu jumătate din această cantitate pentru a-i permite organismului să se adapteze.
Ce am observat după ce am început să beau kefir zilnic
Consumul regulat de kefir mi-a îmbunătățit cu siguranță digestia și a redus balonarea. Simt că organismul meu absoarbe mai bine alimentele și nu mai am dureri de stomac, nici măcar după ce mănânc prea mult sau mese bogate. Acest lucru a făcut o diferență mare în modul în care mă simt în general. În afară de digestie, nu am observat alte schimbări majore, dar îmi place gustul și procesul de preparare — suficient cât să continui.
Totuși, nu mă bazez doar pe kefir pentru sănătatea intestinală. După cum notează Leeming, și alte alimente fermentate — cum ar fi iaurtul, kimchi, varza murată și kombucha — conțin microbi vii, deși profilurile lor bacteriene variază. Pentru cele mai bune rezultate, varietatea este cheia: „Dacă vrei să îmbunătățești sănătatea intestinală, consumul unei game variate de alimente fermentate este ideal, deoarece fiecare oferă un amestec ușor diferit de microbi pentru microbiomul tău intestinal”, recomandă Leeming.