A muri dintr-o „inimă frântă” poate suna ca o exagerare, dar este o afecțiune medicală reală. Dacă ați simțit vreodată o durere atât de intensă încât a provocat dureri fizice reale în piept, s-ar putea să experimentați ceea ce medicii numesc sindromul inimii frânte.

Timp de ani, această afecțiune a fost studiată fără a găsi răspunsuri clare privind tratamentul ei. Cu toate acestea, cercetările recente ne pot aduce mai aproape de a găsi un leac.

Deci, ce este exact sindromul inimii frânte? Cunoscut și sub numele de cardiomiopatie takotsubo, apare atunci când mușchiul cardiac se slăbește temporar, ducând la probleme de sănătate grave similare cu cele ale unui infarct. Termenul și-a avut originea în Japonia, unde medicii au observat că partea cordului care se dilată seamănă cu o capcană pentru caracatițe. Takotsubo, care înseamnă „oală-capcană pentru caracatițe”, afectează de obicei ventriculul stâng, partea superioară a inimii.

Deoarece simptomele sale seamănă cu cele ale unui infarct sau cu alte semne de insuficiență cardiacă, este esențial un diagnostic medical. Dr. Icilma Fergus, director al disensiunilor cardiovasculare din cadrul Sistemului de Sănătate Mount Sinai din New York, explică că două teste – un analiză de sânge și un ecocardiogram – sunt utilizate pentru a detecta anomaliile din sânge și structura cardiacă care indică leziuni. Din fericire, sindromul inimii frânte este de obicei reversibil cu un tratament adecvat. Un ecocardiogram poate ajuta la determinarea dacă există o blocare tipică de infarct și dacă anomalia cardiacă se va rezolva de la sine.

Factorii declanșatori exacti rămân oarecum neclari, dar experți precum dr. Fergus cred că evenimentele stresante majore – cum ar fi pierderea unei persoane dragi, pierderea locului de muncă în perioade economice dificile sau o despărțire semnificativă – pot slăbi fizic inima.

Studiile arată că sindromul inimii frânte afectează în principal femeile în vârstă de peste 60 de ani, deși este din ce în ce mai des întâlnit la femeile mai tinere. Diagnosticările au crescut încă de la începutul anilor 2000. Deși nu se înțelege pe deplin de ce femeile sunt mai afectate, dr. Fergus sugerează că ar putea fi legat de scăderea nivelului de estrogen sau de o susceptibilitate generală la stres.

Cu toate acestea, nu orice eveniment stresant duce la sindromul inimii frânte. Cercetările indică faptul că cei care îl dezvoltă ar putea avea afecțiuni cardiace preexistente sau o predispoziție la probleme cardiace. Stresul poate crește nivelul de cortizol și poate afecta sistemul nervos simpatic, provocând o creștere a substanțelor numite catecolamine. Acest lucru poate duce la o funcționare defectuoasă a inimii, fie prin bătăi prea rapide, fie prin funcționare necorespunzătoare.

Deci, ce rol poate juca exercițiul fizic în gestionarea sindromului inimii frânte? Potrivit The Guardian, un studiu prezentat la congresul anual al Societății Europene de Cardiologie arată progrese promițătoare către găsirea unui leac. Studiul a inclus 76 de pacienți cu cardiomiopatie takotsubo. Unii au primit terapie cognitiv-comportamentală (CBT), în timp ce alții au participat la programe de exerciții fizice precum aerobic, înot și ciclism, pe lângă îngrijirea standard, timp de 12 săptămâni. Grupul care a făcut exerciții a prezentat mai multă energie și indicatori de sănătate mai buni în comparație cu cei care au primit doar îngrijire standard, sugerând că exercițiile fizice și terapia cognitiv-comportamentală pot reduce efectele secundare severe precum insuficiența cardiacă și chiar moartea.

Deși poate nu este surprinzător că exercițiile fizice aduc beneficii pacienților cardiaci, este de remarcat că acest studiu evidențiază și potențialul terapiei cognitiv-comportamentale în îmbunătățirea rezultatelor. Terapia comportamentală s-a dovedit a îmbunătăți funcția cardiacă și starea fizică a pacienților, conform dr. Sonya Babu-Narayan, director clinic la British Heart Foundation, care a finanțat studiul. Ea a menționat că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a determina dacă aceste metode conduc la beneficii pe termen lung privind supraviețuirea sau ameliorarea simptomelor. Vogue a contactat Societatea Europeană de Cardiologie pentru comentarii și o copie a studiului, dar nu a primit un răspuns înainte de publicare.

Dr. Fergus explică că persoanelor cu insuficiență cardiacă, infarct, bătăi cardiace neregulate sau funcție cardiacă redusă li se recomandă de obicei să urmeze reabilitare cardiacă sau exerciții fizice. Aplicând același raționament, ea consideră logic că studiile ar ajunge la concluzii similare pentru sindromul inimii frânte. Exercițiile fizice cresc fluxul de oxigen către inimă, întărind-o și îmbunătățind starea de spirit, adaugă ea.

Din punct de vedere al sănătății mintale, dr. Thea Gallagher, profesor asociat clinic de psihiatrie la NYU Langone Health, este de acord, subliniind că anxietatea și suferința nu sunt doar în mintea noastră, ci se manifestă și în corp. Ea evidențiază legătura dintre creier și corp, subliniind că activitățile benefice pentru sănătatea fizică pot atenua simptomele fiziologice. De exemplu, înlocuirea obiceiurilor precum consumul excesiv de cafea cu o plimbare zilnică de 20 de minute poate aduce beneficii măsurabile pentru sănătate și poate reduce anxietatea și depresia.

Exercițiile fizice stabilesc, de asemenea, o rutină care promovează bunăstarea mentală. Gallagher sugerează că crearea de structuri noi și predictibile poate fi deosebit de utilă atunci când te simți copleșit sau într-un proces profund de doliu.

Deși o soluție rapidă pentru o inimă frântă ar fi ideală, cea mai bună abordare actuală este menținerea unei stări optime de sănătate. Dr. Fergus sfătuiește că, deși este greu de prezis cine ar putea dezvolta sindromul inimii frânte, protejarea prin intermediul unui stil de viață sănătos și gestionarea factorilor de risc poate minimiza șansele unor rezultate severe.

Dacă aveți întrebări despre un trend de beauty sau wellness, redactorul-șef beauty și wellness de la Vogue vă așteaptă la beauty@vogue.com.

Întrebări frecvente
Desigur, iată o listă de Întrebări Frecvente utile și clare despre exercițiile fizice pentru o inimă mai sănătoasă.

Începând: Bazele

1. De ce sunt atât de importante exercițiile fizice pentru inima mea?
Exercițiile fizice regulate întăresc mușchiul cardiac, îi ajută să pompeze sângele mai eficient și scad tensiunea arterială și colesterolul rău. Acest lucru reduce efortul asupra inimii și scade riscul de boli cardiace.

2. Sunt complet începător. De unde să încep?
Începeți încet. Începeți cu doar 10-15 minute de activitate moderată, cum ar fi mersul rapid, în majoritatea zilelor săptămânii. Cheia este consecvența. Creșteți treptat timpul și intensitatea pe măsură ce vă întăriți.

3. De câtă mișcare are nevoie de fapt inima mea?
Pentru majoritatea adulților, scopul este de cel puțin 150 de minute de exerciții aerobice de intensitate moderată sau 75 de minute de exerciții aerobice de intensitate viguroasă în fiecare săptămână, răspândite în mai multe zile.

4. Care este diferența dintre exercițiile aerobice și antrenamentul de forță pentru inima mea?
- Exercițiile aerobice sunt esențiale pentru inima ta. Îți cresc ritmul cardiac pentru o perioadă susținută, îmbunătățind direct fitnessul cardiovascular.
- Antrenamentul de forță sprijină inima prin construirea mușchilor, ceea ce ajută la controlul greutății și la îmbunătățirea metabolismului.

Tipuri de exerciții benefice pentru inimă

5. Care sunt câteva exerciții ușoare, cu impact scăzut, pe care le pot face?
Mersul rapid este una dintre cele mai bune. Alte opțiuni excelente includ înotul, ciclismul pe bicicletă staționară, aerobicul acvatic și utilizarea aparatului eliptic.

6. Trebuie să merg la o sală de sport pentru un antrenament cardiac bun?
Deloc. Poți obține un antrenament excelent acasă sau în cartierul tău. Mersul pe jos, joggingul, urcatul scărilor, exercițiile cu greutatea corporală și urmărirea videoclipurilor online de exerciții sunt toate eficiente.

7. Este antrenamentul interval de înaltă intensitate (HIIT) sigur pentru inima mea?
Pentru persoanele cu un nivel de fitness stabilit și fără afecțiuni cardiace preexistente, HIIT poate fi foarte benefic. Cu toate acestea, dacă ești nou în exerciții fizice sau ai o afecțiune cardiacă, consultă-ți medicul înainte de a începe orice program de înaltă intensitate.

Preocupări comune și siguranță

8. Am o afecțiune cardiacă. Pot face totuși exerciții fizice?