Nimeni nu se oprește la un indicator de stop și se gândește: «Când vor redesena ăsta? E așa de vechi!»" Asta a spus Susan Kare, artistă și graficiană americană, în timpul unui panel de design la Paris pentru populara companie de securitate digitală Ledger. Kare, renumită pentru lucrările ei revoluționare la Apple—unde a proiectat multe dintre primele și longevivele icoane și fonturi bitmap ale companiei—a fost angajată de Ledger pentru a adăuga o notă grafică prietenoasă prin elemente plug interschimbabile pe cel mai nou dispozitiv de stocare, Nano Gen5.

Ledger angajează și pe Ian Rogers, care a ocupat anterior funcția de Director Digital la LVMH și este un alt veteran Apple. Acum, în calitate de Director al Experienței la Ledger, el mi-a menționat chiar înainte de panel că „cu cât petrecem mai mult timp cu tehnologia, cu atât vom aprecia mai mult conexiunea umană. Nu te îndrăgostești de un robot—te îndrăgostești de o persoană.”

Amândoi exprimau același gând: că lucrurile care sunt esențiale pentru viața umană—experiențele în afara ecranelor—rămân cruciale pentru design, chiar și pe măsură ce tehnologia devine tot mai omniprezentă. În mod potrivit, Design Miami.Paris din acest an, care alături de Art Basel este un punct central al săptămânii anuale de artă și design din octombrie a Parisului, marchează prima implicare directă a Apple la eveniment. Brandul a angajat patru artiști pentru o serie intitulată „Designeri ai Viitorului”, cu particularitatea că fiecare a folosit un iPad pentru a-și crea lucrările.

Bineînțeles, marile companii tech influențează aproape orice discuție astăzi, având codul lor încorporat în orice. Totuși, din perspectivă de design, se pare că există o schimbare tot mai mare înapoi către comportamental, emoțional, biologic și chiar nostalgic. Abordările artizanale și de mână sunt la modă de ceva vreme, dar ceea ce am observat la Paris a părut distinct: o estetică înrădăcinată în experiența din viața reală. În timp ce lumea se grăbește înainte cu cripto, IA și calculatoarele cuantice, designul redescoperi în mod plăcut farmecul său inerent uman.

Harry Nuriev, cunoscut pentru stilul său inspirat din tehnologie cu elemente crom și ultra-moderniste, a creat o instalație pe malul stâng al Senei numită Objets Trouvés. Aceasta afișează rânduri de cutii din aluminiu pline cu ceea ce arată ca gunoi—o rachetă de tenis ruptă, o geantă tote uzată. Pentru a intra, trebuie să contribui cu un obiect, iar pentru a pleca, trebuie să iei unul. Am donat un tricou de yoga curat pe care îl aveam în geantă și am luat un CD „Hits of the 1960s”. La plecare, membrii personalului certifică schimbul și oferă un certificat de autenticitate. A fost cea mai analogă, low-tech operă de artă pe care am întâlnit-o la Paris, stând în contrast puternic cu abordarea prospectivă a lui Nuriev. Și da, nu există nimic mai uman decât a răsfoi un market, chiar dacă această instalație era departe de un bazar sau târg de vechituri tipic.

Galeria milaneză Nilufar a prezentat designurile de iluminat ale lui Audrey Large în expoziția sa la Design Miami.Paris, și ele sunt straniu, magnetic de frumoase. Nu sunt sigur dacă Large a intenționat să evoce un plămân, dar este imposibil să nu vezi asta și, într-un fel, să o simți. M-am trezit uitându-mă la strălucirea aurie a formelor oblonge, concentrându-mă asupra respirației și simțindu-mă centrat în moment. Mi-ar plăcea să am așa ceva ca o reamintire zilnică acasă. A fost piesa mea preferată de la eveniment.

Instalația designerului bazat în Maui, James de Wulf, de la Design Miami.Paris este o masă de ping-pong și de dining care servește și ca „baie sonoră”, câștigând un premiu „Best in Show” de la juriul târgului. Când se joacă, plăcile metalice fin acordate produc o reverberație care amintește de clopotele de biserică sau de un orgă. Este o senzație neobișnuită, atât de auzit cât și de simțit, totuși mi-a amintit de nopțile de vară jucând tenis de masă cu bunicul meu—cu mult înainte de era tehnologiei avansate. Telefoanele mobile erau peste tot.

Un dulap pentru cărți brazilian de Charlotte Perriand și Saint Laurent, fotografiat de Nicolas Bergerot, și-a făcut debutul la Salone del Mobile. Este atât de izbitor încât merită o mențiune, iar povestea lui se potrivește cu tema: Perriand a proiectat inițial unele dintre aceste piese ca obiecte funcționale unice, neintenționând niciodată să fie produse în masă. „Dulapul pentru cărți Rio de Janeiro” din 1962 este un exemplu perfect—forma sa în blocuri repetă modelele de mozaic de pe promenadele din Ipanema și Copacabana. Perriand l-a creat pentru apartamentul soțului ei, Jacques Martin, din Rio, imaginându-l ca o piesă unică pentru a ține cărți, a expune artă, a susține lămpi și multe altele. Este un exemplu remarcabil de design cu o atingere umană, iar acum Saint Laurent, condus de Anthony Vaccarello, l-a reînviat într-o ediție limitată.

La Design Miami în Paris, designerul Duyi Han a prezentat o oglindă în formă de placă de surf finanțată de Apple. Se deschide ca un pandantiv și a fost creată folosind IA. În mod ironic, designul înfățișează vivid un corp uman și gânduri scrise de mână—unul spune: „Sistemul tău nervos este prima ta limbă.” Am petrecut mult timp privind-o, atras de contrastul dintre aspectul ei de mână și procesul ei de dezvoltare digital. Printre lucrările comisionate de Apple, piesa lui Han s-a remarcat ca fiind cea mai captivantă.



Întrebări Frecvente
Desigur Iată o listă de Întrebări Frecvente utile și concise despre interacțiunea dintre tehnologie și atingerea umană în timpul Săptămânii Artei și Designului de la Paris



Întrebări Generale pentru Începători



1. Ce este Săptămâna Artei și Designului de la Paris?

Este un eveniment anual major la Paris care reunește galerii, muzee, designeri și artiști pentru a prezenta cele mai recente tendințe și creații în arta și designul contemporan.



2. De ce sunt companiile tech mari la un eveniment de artă și design?

Ele participă pentru a demonstra cum tehnologia, precum IA, realitatea virtuală și fabricația digitală, poate fi folosită ca noi unelte și medii pentru exprimarea creativă, poziționându-se în fruntea inovației.



3. Ce înseamnă „atingere umană” în acest context?

Se referă la elementele pe care tehnologia nu le poate replica singură: viziunea unică a artistului, profunzimea emoțională, imperfecțiunea unui obiect lucrat manual și experiența personală, tangibilă de a privi arta în persoană.



4. Nu face tehnologia arta mai puțin umană?

Nu neapărat. La acest eveniment, tehnologia este adesea folosită ca unealtă pentru a îmbunătăți creativitatea umană, nu pentru a o înlocui. Ea permite artiștilor să exploreze noi forme și idei care nu ar fi posibile altfel.



Întrebări Mai Profunde Avansate



5. Puteți da un exemplu de colaborare dintre tehnologie și atingere umană la eveniment?

Ai putea vedea o sculptură digitală generată de IA care este apoi realizată fizic de un meșter artizan sau o experiență de VR care spune o poveste umană profund personală. Tehnologia furnizează „cum”, dar artistul furnizează „de ce”.



6. Care este principalul beneficiu al acestei colaborări?

Împinge limitele a ceea ce pot fi arta și designul. Creează experiențe și obiecte complet noi care sunt atât avansate tehnologic, cât și rezonante emoțional, atrăgând un public mai larg și mai divers.



7. Care este o critică sau problemă comună cu prezența tehnologiei?

Unii critici simt că poate eclipsa artiștii emergenți care nu au fonduri pentru tehnologie sau că factorul „wow” al tehnologiei poate uneori să distragă de la mesajul artistic și să pară impersonal.



8. Cum poate un vizitator să-și dea seama dacă o operă de artă are o atingere umană autentică?

Căutați povestea din spatele piesei. Transmite ea o emoție sau o perspectivă personală? Observați detaliile—există imperfecțiuni ușoare, texturi sau alegeri care par intuitive mai degrabă decât pur algoritmice? Cele mai bune piese te fac să uiți de tehnologie și să te concentrezi pe sentiment.