Carrie Bradshaw este acum romancieră. După ce a scris șapte cărți de non-ficțiune despre sex și întâlniri, care au devenit bestseller-uri – cu titluri precum **Manhattan** și **A Single Life** – fosta columnista, acum în cincizeci de ani, încearcă să se aventureze în ficțiune. Și nu, cartea aceasta nu este despre o femeie singură care navighează prin peisajul amoros al New York-ului. În schimb, urmărește o femeie din secolul al XIX-lea care trece printr-o criză existențială – lucru care, în anumite privințe, pare și mai autentic pentru Carrie Bradshaw decât orice ar fi putut inventa scenariștii din **And Just Like That**.

Dar despre ce este de fapt cartea? Pe parcursul celui de-al treilea sezon al serialului, primim indicii – rânduri scrise cu fonturi mari (îndrăzneț, Carrie) și narate cu voce tare în timp ce ea scrie în Pages. Știm că acțiunea are loc în 1864, implică o poveste de dragoste și a fost inspirată de noul ei duplex din Gramercy Park (atât de mult încât nici măcar nu l-a mobilat corespunzător). Dar ce altceva? Iată toate indiciile pe care le-am obținut până acum, puse cap la cap pentru a reconstitui intriga.

### **Episodul Unu**
**"Femeia se întreba în ce se băgase."**

Cartea începe în toiul acțiunii – nu știm exact în ce s-a implicat protagonista, dar, având în vedere că Carrie vorbea la telefon cu Aidan înainte de a simți brusc inspirația de a scrie, putem presupune că e vorba despre o încurcătură romantică.

### **Episodul Doi**
**"Stând în lumina soarelui, femeia a simțit ceața ultimelor două nopți ridicându-se. Și-a dat seama că agitația și nesiguranța recente erau rămășițe dintr-un alt timp. Un timp în care era mai puțin sigură de drumul ei. *Aceasta este o casă nouă*, și-a reamintit. *O viață nouă. Acesta nu era trecutul ei, ci prezentul. Mai, 1864.*"**

Deci, poate că femeia nu este nefericită în relația ei – pur și simplu nu își permite să fie fericită? Povestea are loc în 1864, aproape de sfârșitul Războiului Civil, după revoltele din Manhattan privind recrutarea, cu Lincoln ca președinte. Oare protagonista ei, la fel ca Carrie, iese dintr-o perioadă de instabilitate și se luptă să se acomodeze cu noua ei viață?

**"Femeia și-a ridicat juponul și s-a grăbit pe scara de fier răsucită. A pășit cu grijă în cizmele ei gri cu nasturi, pentru a se asigura că nu se va împiedica în timp ce trecea pragul și își continua drumul."**

Carrie narrează acest lucru în timp ce urcă scara ei de fier. Coincidență? Probabil că nu – casa ei din Gramercy Park a fost construită în jurul anului 1846, deci cronologia se potrivește.

### **Episodul Trei**
**"Femeia supraviețuise călătoriei primejdioase, în mare parte nevătămată – deși rămăsese fără cămașă de noapte și geamantan. Cu puțin mai mult decât gândurile ei drept companie, s-a adăpostit sub pături pentru a se feri de noaptea rece și nesigură care o aștepta."**

De ce a părăsit această femeie casa ei din Gramercy (probabil cu o trăsură trasă de cai)? Habar n-am. Dar, având în vedere paralelele evidente, probabil că – la fel ca Carrie care a vizitat Virginia – a plecat din motive legate de dragoste pe care le-ar putea regreta mai târziu.

### **Episodul Patru**
**"Femeia s-a uitat pe fereastra compartimentului ei de tren, nedumerită – nesigură dacă călătoria ei obositoare o apropia sau o depărta de lucrurile pe care le dorea cel mai mult."**

Ah, deci a luat trenul să-și vadă iubitul – o mișcare îndrăzneață, având în vedere că trenurile erau încă relativ noi în New York. Și, surpriză, încă nu este sigură de relație. Sună cunoscut?

### **Episodul Cinci**
**"Femeia a deschis larg ferestrele pentru a lăsa orașul să intre. Putea auzi calul..."**

(Textul se întrerupe, dar putem presupune că povestea continuă cu mai multă introspecție specifică Carriei – amestecând viața ei cu cea a protagonistei într-un mod care este, fără îndoială, **al ei**.)

Oamenii veneau și plecau cu trăsurile lor, fiecare sosire aducând noi posibilități. Briză rece neașteptată în acea după-amiază toridă îi amintea că fiecare zi putea fi diferită – plină de aventuri, dacă ar avea doar curajul să le îmbrățișeze. Părăsind drumul cunoscut, a decis să se lase dusă de zi oriunde ar fi putut s-o ducă.

În acest punct, este clar că "femeia" este, în esență, Carrie, doar cu 160 de ani în urmă. Spre deosebire de Carrie, însă, ea pare mai conștientă că relația ei o reține emoțional. Carrie, ia notițe! Fugi liberă în pantofii tăi Terry de Havilland!

### **Episodul Șase**
**"Lăcrămioarele din grădină și-au plecat delicatelor bonete albe sub ploaia torențială, în timp ce femeia dinăuntru înfruntă necunoscutul."**

Îmi închipui lucruri, sau asta sună puțin... sugestiv? Pentru context, în Episodul 6, Duncan o invită pe Carrie la o tocăniță ciudată. Doar zic!

**"În ciuda sfărâmării, femeia știa că ruptura nu era fatală. Cu timpul și grija, se va vindeca – pentru că legăturile care le uneau erau mai puternice decât sticla."**

Când Aidan sparge fereastra Carriei, ea spune: **"Aceste ferestre au supraviețuit Războiului Mexicano, Războiului Civil, revoltele din '63..."** Deci, practic, Carrie este bântuită de "femeia" din viața ei de zi cu zi. Ea **este** femeia. Asta explică de a început să poarte rochii vechi și de ce spargerea ferestrei apare și în carte.

### **Episodul Șapte**
**"Femeia s-a agățat de ceea ce știa că era adevărat."**

Nu o facem cu toții? Și oare va avea vreodată un nume?

### **Episodul Opt**
**"După ce păru o eternitate, fericirea a ajuns la ușa ei – neașteptată, ca o pasăre roșie rară apărând brusc în grădină. Ții respirația, rămâi nemișcată, teamă că ar putea să zboare."**

Bănuiesc că Sarah Jessica Parker a scris asta singură – sună exact ca atunci când a fost entuziasmată de eclipsa din 2017, strigând despre **"păsări care sunt rareori văzute."** Ce o face pe femeie atât de fericită aici? Poate că propria ei versiune a lui Duncan a intrat în peisaj.

### **Episodul Nouă**
**"Femeia crezuse că ea și iubirea ei trăiau în prezent, dar acum își dădea seama că erau încă prinși în trecut. Ceea ce însemna, bineînțeles, că nu aveau viitor."**

Ura! Carrie din secolul al XIX-lea a dat, în sfârșit, papucii lui Aidan din secolul al XIX-lea!

### **Episodul Zece**
**"A venit toamna. Pe măsură ce frunzele se îmbrăcau în aur și aerul devenea mai rece, femeia și-a regăsit din nou sineașa. Orele au devenit zile, zile au devenit săptămâni, durerea s-a transformat în productivitate. Familia care nu și-ar fi umplut niciodată casa – sau inima – s-a estompat, ca o frunză aurie care se încărunțește la picioarele ei. Făcuse tot ce putuse. Făcuse tot ce putuse. Făcuse tot ce putuse."**

Dacă Duncan ar fi fost cu adevărat un scriitor atât de bun, i-ar fi spus Carriei să evite clișeele sezoniere și că repetarea aceleiași fraze de trei ori nu funcționează. Dar hei, aceasta este o carte într-un serial TV, așa că... mergem mai departe!

Se pare că femeia acceptă în sfârșit lucrurile – până când Duncan introduce o întorsătură:

**"De asemenea, ingenios: să-l lași pe bărbat să supraviețuiască războiului, doar pentru a muri din cauza unei răni netratate dintr-o bătălie anterioară? Surprinzător."**

Stai, deci poate că Carrie din secolul al XIX-lea nu s-a despărțit de Aidan din secolul al XIX-lea – ci pur și simplu... a murit? Sau poate Duncan se referă la moartea lui Mr. Big din secolul al XIX-lea (având în vedere că Peloton nu exista pe atunci). Bărbații erau prea ocupați să meargă la război, până la urmă. Asta ar explica de ce Carrie din secolul al XIX-lea este atât de bântuită. Deci, ce se întâmplă în continuare?

În episodul zece, Duncan pune întrebarea care ne stă pe buze tuturor:

Duncan: *"Ce se va întâmpla cu femeia? Știi deja finalul?"*
Carrie: *"Păi, va muri de singurătate, desigur."*
Duncan: *"Pot să-ți fac o ultimă sugestie? Ea trăiește. Este un personaj atât de unic – ar fi păcat să o omori."*
Carrie: *"O să mă gândesc."*

**"Femeia stătea în grădină. Deși vara venise și plecase, încă mai simțea căldura ei pe față și pe corp. Ce minunat. Ce minunat. Ce minunat."**

Metafora sezonieră continuă – dar, cel puțin deocamdată, femeia nu a murit de singurătate.

Așadar, așa stau lucrurile cu drama romantică de epocă a Carriei. Va deveni ea cel de-al optulea ei bestseller? Doar timpul – și încă două episoade – vor spune. Dar aș paria că da, cel mai probabil.