Cu mult înainte ca al doilea sezon al America’s Sweethearts să debuteze pe Netflix săptămâna aceasta, știam deja ce voiam să spun despre el. În noiembrie, am petrecut o zi de meci alături de Dallas Cowboys Cheerleaders în timp ce Cowboys se confruntau cu Texans—deși "zi" nu este chiar termenul potrivit. Echipa a lucrat neîntrerupt peste 12 ore, începând în primele ore ale zilei de luni și terminând în zorii zilei de marți.

Desigur, o parte din acest timp a fost petrecută în autobuze, călătorind spre și de la Star, sediul Cowboys din Frisco, Texas, iar o parte a fost dedicată coafurii și machiajului. (Cheerleaderii își realizează singuri machiajul profesional, ceea ce necesită mult pudră și timp cu un uscător de păr Dyson.) Dar cea mai mare parte a acestor ore a fost dedicată dansului—routinei lor dinaintea începerii meciului, Thunderstruck, care include un sprint de 50 de yarzi în mai puțin de opt secunde (în cizme cowboy!) și salturi sincronizate cu despicături. Până la sfârșitul serii, întreaga echipă era transpirată, cu bășici pe picioare, iar dresurile lor erau rupte de loviturile înalte. Mulți au avut nevoie de antrenori pentru a trata întinderile musculare sau pentru a le bandaja gleznele. Pe podeaua vestiarului erau împrăștiate pungi de gheață, role de spumă și sticle goale de Gatorade.

Dar nu era timp de odihnă—aveau antrenament a doua zi, și încă una după aceea. Aveau meciuri de fotbal, evenimente corporative, apariții la presă și Cowboys Christmas Spectacular. Au cântat alături de Kacey Musgraves, la Formula 1 U.S. Grand Prix și la meciul dintre Mike Tyson și Jake Paul din Las Vegas. Camerele Netflix i-au urmărit peste tot, la fel și echipa noastră de la Vogue.

Toți au profitat de imaginea lor glamuroasă—toți, adică, cu excepția cheerleaderilor înșiși. Aceștia câștigau aproximativ 15 dolari pe oră și 500 de dolari pe apariție. Majoritatea au fost nevoiți să-și găsească alte joburi pentru a-și întreține familiile. Nici măcar nu aveau asigurări medicale.

La un moment dat, asta ar fi putut avea sens. Dallas Cowboys Cheerleaders, așa cum îi cunoaștem astăzi, au apărut în anii 1970 ca un job part-time—câteva antrenamente săptămânale și spectacole la meciurile de duminică. Dar acum, între Monday Night Football, Thursday Night Football, Pro Bowls și nenumărate alte evenimente, DCC lucrează 30-40 de ore pe săptămână pe o mare parte din an. Între timp, franciza Cowboys valorează 11 miliarde de dolari—cu 3 miliarde mai mult decât orice altă echipă din NFL. Brandul lor de "Echipa Americii", completat cu o estetică îndrăzneață de stele și dungi, yeehaw, face imaginea lor extrem de comercializabilă. Indiferent unde te-ai duce în lume, oamenii cunosc Dallas Cowboys—indiferent dacă câștigă sau nu. (În 2024, recordul lor a fost de 7-10.)

Asta mă aduce la punctul meu inițial. Înainte ca America’s Sweethearts să revină cu un nou sezon, am vrut să scriu despre cum Dallas Cowboys Cheerleaders—cu emisiunea lor de succes de pe Netflix, spectacolele de renume și sponsorizările în creștere—meritau salarii mult mai mari. Eran sportive, incredibil de talentate, depunând eforturi extenuante. Cu siguranță, aduceau mulți bani francizei. De ce erau plătiți atât de puțin?

Dar, după cum s-a dovedit, cheerleaderii nu aveau nevoie de articolul meu—se luptau deja pentru ei înșiși. Al doilea sezon al America’s Sweethearts îi urmărește pe mai mulți membri DCC, conduși de Jada McLean, în timp ce luptă pentru salarii mai bune ca echipă. Aceștia consultă avocați, cer întâlniri cu conducerea Cowboys și, la un moment dat, refuză să-și semneze contractele. Până în ultimul episod, aflăm că eforturile lor au dat roade. The New York Times raportează că, de acum înainte, cheerleaderii vor câștiga aproximativ 75 de dolari pe oră—o majorare de 400%.

Nu voi spune că sunt bucuroasă că Dallas Cowboys Cheerleaders au obținut ce și-au dorit. În schimb, voi spune că au obținut ceea ce au meritat. Așa cum spune McLean în serial: "Noi—"Să fim al naibii de buni cheerleaderi."