Într-o zi toridă de mijloc de vară, pe plajă, am primit un mesaj direct pe Instagram de la o femeie cu cont privat care m-a făcut să mă încrunt adânc. M-a acuzat că îmi tratez nou-născuta ca pe un accesoriu – o poșetă din satin la o cină. Recunosc, în fotografia la care se referea, atât bebelușul, cât și eu arătam minunat. Tenul ei roz-roșcat mi-a amintit de Ariel, în timp ce eu semănam cu un crab jamaican lângă ea. Cu boxerii mei și scutecul bebelușului, am fi putut trece pentru un reclama Calvin Klein – dacă ar fi făcut haine pentru nou-născuți sau dacă ar fi distribuit tăți tineri, ușor subponderali și lipsiți de somn. I-am răspuns simplu: „Bună asta!” și am blocat-o, pentru că pot fi meschin uneori.

Aș vrea să spun că am trecut peste asta repede, dar mi-a rămas în minte – de aceea scriu despre asta acum. Ca părinte, decizia de a afișa sau nu fața copilului tău online este o dezbatere întreagă. Săptămâna trecută în Subway Takes, fosta editoră Grub Street Sierra Tishgart a criticat practica „vizual hidoasă” de a acoperi fețele copiilor cu emoji-uri pe Instagram. Părerea generală pare să fie că fie ții totul privat (ca atunci când împărți poze cu bebelușul prietenilor pe WhatsApp), fie te expui public, cu fața bebelușului în centrul atenției. Există ceva în hiper-conștientizarea „pedofililor care ar putea să mă urmărească” care face ca încercările de a ascunde identitatea unui copil să pară mai stranii decât să nu postezi deloc.

Nu sunt sigur cât de relevant este să vorbesc despre fața bebelușului meu, pe care o fotografiez și o postez liber. Unii – majoritatea! – bebeluși se nasc arătând un pic ca ET, cu încheieturi fragile și membre zvelte, capul lor ca o minge într-o ciorap. Dar fiica mea a ieșit perfect conturată, cu obrajii dolofani și buzele arcuită ca ale lui Cupidon, nasul ușor întors în sus. E ceea ce bunica mea ar fi numit-o „înflorită”, dacă ar mai fi în viață. Le spun oamenilor că e ca un HBO personal, cu programe captivante făcute doar pentru mine. E încântătoare și radiantă; bineînțeles, fac o tonă de poze. (Și ca să fie clar, aș iubi-o chiar dacă ar fi un „Monet” – frumoasă de la distanță, dar nu de aproape.)

Ca părinte nou, nu numai că te simți obligat să vorbești despre cât de minunat este – și chiar este –, dar și să etalezi acea frumusețe, paradându-ți copilul pe străzile digitale ca și cum oamenii din oraș s-ar aduna pentru o privire rară asupra perfecțiunii. Viața acum se învârte în jurul tău și al bebelușului. Îmi mai lipsesc zilele când puteam lua o vitamina gumată și două Negroni la prânz, dar a fi disponibil, prezent și cu mintea limpede nu este pedeapsa pe care o așteptam. Toată viața mea este despre această persoană nouă și, ca mulți dintre noi, sunt obișnuit să împărtășesc părți mari din viața mea online.

Bineînțeles, cu toată această partajare, îmi fac griji că îmi orientez bebelușul pe o cale axată pe înfățișare. Nimeni nu a clipit când am început să postez poze cu pisica mea. Dar acea femeie anonimă m-a făcut să reflect la impulsul meu de a partaja. Sunt vinovat că transmit narcisismul epocii noastre generației următoare? Ar trebui să arăt partea mai haotică a părinției – iritația de la scutec, cele cinci ore în urgență după ce s-a avântat îndrăzneț de pe masă (e bine)? Este bebelușul meu mai mult sau mai puțin probabil să devină fizician nuclear dacă îi arăt tuturor trăsăturile? Poate deveni astronaută dacă nu este incognito? Va deveni prim-ministru dacă ignorăm aspectul ei și ne concentrăm pe dezvoltarea unei personalități echilibrate?

E un copil miraculos, câștigătoare la loteria genetică, un bebeluș super relaxat cu o natură flexibilă pe care abia aștept să o cultive. Doarme toată noaptea, ceea ce e rar la patru luni și rareori plânge mai mult de șase minute. Acestea sunt calitățile pe care ar trebui să le evidențiez?

Postarea de poze cu bebelușul meu nu mi se pare o flexare a stilului de viață sau o lăudare a realizărilor, ci mai degrabă continuarea unei conversații pe care o am cu cei care mă urmăresc de când au început să o facă. M-au văzut ani de zile plictisit într-un job de birou, perioadele când am stat singur în Berlin scriind cărțile mele, scormonind pielea și gândind prea mult; au fost martorii erei când m-am simțit... Ca copil din clasa muncitoare, mereu m-am simțit în locul nepotrivit în cercurile mai privilegiate. Tânjeam după un nivel de bază al confortului – când pantofii noi de școală nu erau un lux rezervat pentru ziua de plată și salteaua mea avea un cadru de pat adecvat. Dar în ultimii șase sau șapte ani, singurul meu adevărat obiectiv a fost să am un copil.

Acum că ea este aici, vreau doar să mă bucur de fiecare clipă a prezenței ei. Nu am fost niciodată interesat să etalez o viață perfectă din punct de vedere fotografic sau să postez realizări doar pentru a-i face pe alții invidioși. La începuturile în editură, am învățat importanța poveștii și a contextului și cum o perspectivă personală poate rezon public. Deși mă gândesc la aspectul vizual, postările mele sunt în principal o expresie a cine sunt eu – perspectiva mea unică asupra unei lumi care este absurdă, amuzantă și plină de umor, mai ales acum cu fiica mea în ea.

Când mă uit la bebelușul meu, nu văd costul surogăiei devenind în sfârșit meritat. Nu văd o șansă de a expune un stil de viață la modă al tatălui gay. Nu văd o oportunitate sau conținut. O văd doar pe ea.

Există valoare în a arăta viața unui bărbat negru și gay care prosperă fără regret, mai ales când mulți încă se opun ideii că oamenii negri și gay pot avea succes. Mă lupt zilnic cu asta: Mă laud sau reprezint ceea ce este posibil pentru oamenii marginalizați? Nu am răspunsul și poate nu îl voi avea niciodată. Dar pentru moment, priviți-o doar pe fata mea frumoasă!

Întrebări Frecvente
Desigur, iată o listă de Întrebări Frecvente utile și clare despre partajarea fotografiilor cu fața bebelușului tău online.

**Începător – Întrebări Generale**

1. **De ce este aceasta o preocupare? Nu este inofensiv să împărtășești poze drăguțe cu bebelușul?**
Deși partajarea este un impuls natural, principala preocupare este confidențialitatea și siguranța digitală a copilului tău. Odată ce o fotografie este online, pierzi controlul asupra cine o vede, o salvează sau cum ar putea fi folosită în viitor.

2. **Care sunt principalele riscuri ale postării fotografiilor bebelușului tău online?**
Riscurile principale includ:
- Colectarea de date: Fotografiile pot fi folosite pentru a construi un profil digital al copilului tău fără consimțământul lor.
- Răpirea digitală: Străinii pot salva și partaja fotografiile, uneori pretinzând că copilul tău este al lor.
- Urmărirea locației: Fotografiile pot conține metadate care dezvăluie adresa ta de domiciliu sau locațiile frecventate.
- Rușinea viitoare: O poză drăguță astăzi ar putea fi jenantă pentru adolescentul tău mâine.

3. **Partajez doar pe conturi private. Este suficient de sigur?**
Un cont privat este mult mai sigur decât unul public, dar nu este infailibil. Urmăritorii tăi pot face în continuare capturi de ecran sau pot descărca și partaja fotografiile cu propriile rețele, în afara controlului tău.

**Confidențialitate și Preocupări de Siguranță**

4. **Poate cineva să fure identitatea bebelușului meu dintr-o fotografie?**
Pentru furtul serios de identitate, este nevoie de mai multe informații. Cu toate acestea, o fotografie combinată cu alte detalii partajate poate contribui la construirea unui profil care ar putea fi utilizat în mod abuziv mai târziu.

5. **Ce este „sharenting-ul” și este el dăunător?**
Sharenting-ul este un amestec de partajare și parenting, referindu-se la obiceiul părinților de a posta conținut despre copiii lor online. Nu este în mod inerent rău, dar devine o problemă atunci când este făcut fără a lua în considerare confidențialitatea prezentă și viitoare a copilului.

6. **Ar putea aceste fotografii să fie folosite pentru tehnologia AI sau deepfake?**
Da. Pe măsură ce tehnologia avansează, fotografiile cu fața copilului tău ar putea fi utilizate în mod potențial pentru a antrena modele de AI sau pentru a crea avatari digitale și deepfake-uri fără știința sau consimțământul tău.

**Sfaturi Practice și Alternative**

7. **Care sunt unele alternative mai sigure la postarea fotografiilor cu fața completă?**
Poți partaja momentul protejând în același timp identitatea lor, postând fotografii care: