La prezentarea Bonnetje—a doua dintre cele trei susținute de programul New Talent al Copenhagen Fashion Week—oaspeții au fost întâmpinați cu elegante preparate de șampanie roz în pahare cu linii sinuoase, fiecare garnisit cu cireșe maraschino. Nuanțele roz și formele delicate lăsau deja să se întrevadă ce urma să vină.

Anna Myntekær și Yoko Maja Hansen, facând parte din ceea ce am putea numi generația Hodakova, și-au construit brandul pe reinterpretarea—și adăugarea de senzualitate—costumului masculin. Deși rămân fideli acestei baze, în acest sezon au vrut să exploreze noi teritorii și să introducă mai multă culoare. Soluția lor? Opusul croielii structurate: lenjeria intimă. După cum au explicat designerii, o cămașă de noapte este „profund intimă, în timp ce un costum acționează ca o armură”. Tradițional ascunse sub haine, Bonnetje a adus lenjeria intimă în prim-plan, la fel cum adesea evidențiază căptușelile și materialele de construcție menite să rămână nevăzute.

O cămașă de noapte cu dantelă evocă inevitabil imaginea Elizabeth Taylor din **BUtterfield 8**, iar unele dintre reinterpretările jucăuase ale designerilor pe această piesă clasică trimit și ele cu gândul la **Liz** a lui Andy Warhol. Pentru ca Bonnetje să crească comercial, va trebui să găsească un echilibru între concept și purtabilitate—o împărțire strictă 50/50 s-ar putea să nu-i diferențieze suficient. La fel ca costumele lor deconstruite, aceste rochii aveau un farmec instantaneu și accesibil, deși modelele transparente cu flori riscau să fie aproape prea delicate.

După prezentare, designerii au povestit cum au rafinat tema inițială a fragilității transformând-o în metafora mai precisă a sticlei. (Coloana sonoră includea sunete de sticlă spartă, iar modelele purtau obiecte din sticlă veche, unele transformate în genți de Matilda Venczel.) „Sticla poate fi și fluidă”, au remarcat ei. „O poți topi, remodela, prelucra la infinit—exact cum facem noi cu hainele, transformându-le în ceva care poate fi spart și reparat iar și iar.”