În lumea asta agitată de azi, unde totul pare urgent, rețelele de socializare ne bombardează cu vești negative, iar zilele de lucru nu par să se mai termine, ceva trebuie să cedeze — și de multe ori, acel ceva este sistemul nostru nervos. Dacă te simți constant stresat, anxios, deprimat sau iritabil, există șanse mari ca sistemul tău nervos să fie dezechilibrat.

Dar ce înseamnă să ai un sistem nervos „disechilibrat”? Și, mai important, cum putem restabili echilibrul? Hai să detalăm.

### Ce este sistemul nervos?
Imaginează-ți sistemul nervos ca pe centrul de control al corpului tău, care gestionează în tăcere modul în care te simți, te recuperezi și interacționezi cu lumea. „Cu cât îl înțelegi mai bine, cu atât poți lua decizii care să-ți sporească reziliența”, explică Lucy Oliver, MSci, fondatoarea Rē Precision Health.

Pe scurt, sistemul nervos acționează ca o rețea de comunicare între creier și corp, trimitând semnale care controlează mișcarea, respirația, gândirea și nu numai. Are două părți principale:

- **Sistemul nervos simpatic** – Activează răspunsul de „luptă sau fugă” în situații de stres.
- **Sistemul nervos parasimpatic** – Promovează starea de „repaus și digestie” pentru relaxare și recuperare.

În mod ideal, aceste sisteme funcționează armonios, trecând între stări de alertă și calm atunci când este necesar — o stare numită **homeostazie** (modalitatea corpului tău de a menține echilibrul în ciuda schimbărilor externe).

### Trăind în modul de supraviețuire
Când simțim pericol, sistemul nervos simpatic intră în acțiune, crescând ritmul cardiac și tensiunea arterială pentru a ne pregăti de luptă sau fugă. Acest răspuns este sănătos pe termen scurt — cum ar fi în cazul evitării unei amenințări — dar problemele apar când rămânem blocați în această stare de alertă crescută.

Stresul cronic (de la muncă, relații sau chiar provocări pozitive precum atingerea unor obiective) poate supra-stimula sistemul simpatic, făcând dificilă revenirea la starea de repaus. De-a lungul timpului, acest dezechilibru poate duce la probleme de sănătate grave, inclusiv boli cardiovasculare, anxietate și depresie.

Unii oameni sunt mai predispuși la dereglarea sistemului nervos, adesea din cauza unor factori precum traumele din trecut sau genetica. Cercetările sugerează că unul dintre cei mai mari factori predictivi ai unui sistem nervos dereglat este... **(conținut continuă)**.

**(Notă: Textul original a fost întrerupt, așa că am păstrat structura, dar l-am clarificat și l-am făcut mai conversațional. Spune-mi dacă dorești alte ajustări!)**

Un sistem nervos sever dereglat are adesea rădăcini în traumele din copilărie, în special în experiențe repetate sau prelungite, explică specialistul în traume clinice Annie Tanasugarn, PhD. Acestea pot include abuz sau neglijență, dar psihologul Nicole LePera subliniază că până și rănile de atașament comune din copilărie — cum ar fi creșterea într-un mediu emoțional restrictiv sau imprevizibil — ne pot învăța să devenim hipervigilenți fără să ne dăm seama.

Pe lângă traumele din copilărie, mulți alți factori pot perturba echilibrul sistemului nervos, inclusiv stresul cronic, epuizarea, dezechilibrele hormonale, perfecționismul, privarea de somn și deficiențele nutriționale. Situații mai extreme, precum abuzul (la orice vârstă), sindromul de stres post-traumatic (PTSD), boli cronice sau traiul în condiții nesigure, pot de asemenea provoca dereglare.

**Semne ale unui sistem nervos dereglat**
Potrivit lui Oliver, printre simptomele comune se numără:
- Tulburări de somn
- Probleme digestive
- Cețuire cognitivă („brain fog”)
- Dezechilibre hormonale
- Reacții emoționale exagerate
- Tensiune musculară
- Anxietate

Poți observa iritabilitate, izbucniri emoționale bruște, sensibilitate la zgomote sau lipsă de răbdare. „Toleranța la stres scade dramatic — până și disconfortul minor pare amenințător”, spune practicianul somatic Maggie Hayes. Pe plan emoțional, poți simți că ești blocat, amorțit sau incapabil să-ți exprimi furia, tristețea sau anxietatea într-un mod sănătos. Pe plan fizic, dereglarea cronică poate provoca tensiune musculară, inflamație, durere sau disociere (simțind că ești „dezconectat” mental). Această stare de „îngheț” se poate manifesta prin pierderea concentrării, retragerea socială sau derularea compulsivă a telefonului. „Unii oameni pierd complet legătura cu propriul corp”, adaugă Hayes.

Deși simptomele sunt revelatoare, Oliver sugerează măsurători obiective, precum variabilitatea ritmului cardiac (HRV) — un HRV scăzut indică o dereglare mai mare. Nivelurile hormonale, tensiunea arterială și markerii metabolici pot de asemenea evidenția impactul cumulativ al stresului asupra corpului.

**Reglarea sistemului nervos**
Nu există o soluție instantanee, dar Oliver recomandă următoarele strategii accesibile:
1. **Respirație**: Exersază expirări prelungite (inspiră 2 secunde, expiră 4) până când devine automat.
2. **Mișcare**: Plimbări, dans sau orice activitate plăcută reduce hormonii stresului și stimulează substanțele care îmbunătățesc starea de spirit.
3. **Natură**: Chiar și scurte ieșiri în aer liber calmează sistemul nervos.
4. **Conectare**: Interacțiuni semnificative — cu prieteni, familie, animale de companie sau conversații ocazionale — reduc stresul.
5. **Jurnal**: Jurnalele-bullet, listele de recunoștință sau scrierea liberă ajută la procesarea emoțiilor.
6. **Reducerea stimulărilor**: Minimizează sursele de suprasolicitare, cum ar fi timpul excesiv petrecut pe ecrane sau multitasking-ul.

Secretul este consistența — practici mici, zilnice, se adună în timp pentru a restabili echilibrul.

Printre factorii de stres cronic se pot număra metalele grele, mucegaiul, alimentele procesate sau relațiile toxice.

Dacă te confrunți cu dereglări emoționale — mai ales dacă au rădăcini în traume — ia în considerare să cauți ajutor profesional. Oliver sugerează terapii precum experiențierea somatică, EMDR, neurofeedback sau antrenamentul HRV. Colaborarea cu un nutriționist pentru a îmbunătăți sănătatea intestinală poate fi de asemenea benefică, deoarece intestinul și creierul sunt direct conectate prin nervul vag. Combinarea acestor abordări cu educația duce adesea la cele mai durabile rezultate.

Ține minte că vindecarea necesită timp, iar chiar și schimbările mici contează. Hayes recomandă concentrarea pe obiceiuri simple și hrănitoare: expunerea la lumină solară, timp petrecut în natură, hidratare, alimentație sănătoasă și relații de susținere. Încetinirea în timpul activităților zilnice — cum ar fi mâncatul, mersul pe jos sau chiar spălatul dinților — poate ajuta la calmarea sistemului nervos.

Ai o tendință de frumusețe sau wellness despre care ai vrea să afli mai multe? Trimite un e-mail editorului senior de frumusețe și wellness al Vogue la beauty@vogue.com.